Coleco lanseaza ColecoVision, o consola ce avea la baza o caseta ce includea o grafica mai avansata si sunet superior fata de al competitorilor, dar si de suportul unei companii de jocuri in crestere… Nintendo. Care vinde licentele pentru Donkey Kong si Donkey Kong Junior catre Coleco, ce executa portari excelente pentru ColecoVision si porteaza, de asemenea, si versiuni decente pentru Atari VCS si Intellivision. Coleco lanseaza si un adaptor ce permite jocurilor VCS sa fie jucate pe ColecoVision. Realizand ca Atari are suportul ferm al Namco, creatorii Pac-Man, Coleco se aliaza puternic cu Sega, Konami si Universal, nascand astfel primul partipri in industria jocurilor.
Dar Magnavox o face mai bine. Lanseaza un joc denumit K.C. Munchkin pentru Odyssey 2, gandit a fi jucat cam ca Pac-Man, dar sa fie suficient de diferit pentru a nu intra peste copyright-ul celor de la Atari. Atari considera ca K.C. Munchkin e prea asemenator cu Pac-Man si ii da in judecata oricum. Atari castiga procesul, iar Magnavox sunt obligati sa retraga K.C. Munchkin de pe piata, lucru destul de rau pentru ei, avand in vedere ca jocul s-a vandut mai bine in 2 luni decat oricare alt joc pentru Odyssey 2 intr-un an. Scurtul succes al K.C. Munchkin se pare ca ii inspira pe cei de la Magnavox, ei urmand sa creeze multe dintre cele mai bune jocuri de Odyssey 2 din acel moment incolo, nume precum Killer Bees!, Turtles!, K.C.’s Krazy Chase si Attack of the Timelord!
Atari lanseaza anticipata versiune pe Pac-Man pentru Atari 2600, care din pacate nu seamana aproape deloc cu jocul arcade, iar publicul devine repede dezamagit de companie. E un an intens pentru Atari, care lanseaza si jocul E.T. pentru VCS, un joc programat de Howard Scott Warshaw in doar 6 saptamani. Asteptandu-se la o vanzare in masa, se pare ca Atari a produs mai multe casete de E.T. decat erau disponibile console in circulatie. Cum a fost cazul si cu Pac-Man, publicul e dezamagit de joc. Cantitati enorme de casete de Pac-Man si E.T. ajung uitate intr-o groapa enorma de gunoi din New Mexico, impreuna cu milioane de alte casete de jocuri nedorite si nevandute. Jocuri originale ca Pitfall, lansat de Activision (si scris de David Crane), se vand foarte bine, astfel Activision isi cimenteaza statutul de producator de jocuri. Procesul legal dintre Magnavox si Atari are, de asemenea, si importanta istorica, reprezentand unul dintre primele procese de copyright dintre marii jucatori de pe piata de jocuri video.
Atari nu se da batut si lanseaza seria de console 5200, pentru a concura cu ColecoVision. Desi fusese initial proiectata a concura cu Intellivision, bazata pe cipurile de grafica si sunet gasite in calculatoarele personale Atari, consola 5200 vine cu jocuri care sunt practic remake-uri imbunatatite estetic ale jocurilor de 2600. Iar pentru a inrautati lucrurile, consola este incompatibila cu jocurile de pe seria 2600, pana cand Atari nu lanseaza un adaptor pentru aceasta. Un mare minus al consolei e controllerul, ce „beneficiaza” de un joystick fara sistem de centrare.
General Consumer Electronics lanseaza Vectrex, prima si singura consola personala bazata pe tehnologii de grafica vectoriala. Vectrex include un joc integrat (Minesweeper, o clona impresionanta de Asteroids) si un joystick analog cu patru butoane drept controller.
Midway dezvolta Ms. Pac-Man, care devine cel mai mare joc arcade in istoria Americii, cu mai mult de 115.000 de unitati vandute in S.U.A. dar Namco, care nu e implicat cu Ms. Pac-Man, dezvolta imbunatatitul, dar radical diferitul Super Pac-Man, pentru consumatorii japonezi. Un numar de cipuri pentru Pac-Man apar pe piata pentru a mari viteza jocului original si a modifica personajele si labirinturile. Cel mai popular asemenea cip, Pac-Man Plus, inlocuieste obiectele generice si fructele din Pac-Man cu obiecte americane populare cum ar fi cutiile de Coke.
Pe 7 decembrie, la ora 3:04 EST, Atari anunta ca vanzarile VCS nu ating predictiile. Actiunile Warner Communications cad 32 de procente intr-o singura zi. It’s Crah Time!
De mentionat ca pe piata de computere personale pentru gaming, anii 1981 si 1982 au marcat lansarea Commodore Vic20, Commodore 64, Apple II (care e drept, fusese lansat inca din 1977), si Sinclair ZX81 si ZX Spectrum, iar doi ani mai tarziu Amstrad CPC. ZX Spectrum si Amstrad CPC au fost cunoscute mai ales in Europa, iar piata Americana era mai familiara cu Commodore 64, Apple II si Atari 800. In 1984, piata computerelor de gaming preia stafeta de la piata de console dupa crashul din anul precedent; computerele ofereau jucabilitate similara iar designul simplu permitea jocurilor sa preia control complet asupra sistemelor dupa pornire – erau aproape la fel de usor de utilizat ca si consolele.
Commodore 64 a fost lansat catre public in 1982. A fost un succes pe piata datorita marketingului agresiv si a strategiei de pret folosite (era destul de accesibil). Avea un sistem de programare bazat pe BASIC si capacitati vizuale si auditive avansate pentru acea perioada, asemanatoare cu consola ColecoVision. Permitea si utilizarea controllerelor popularizate de Atari 2600, permitand jucatorilor utilizarea joystick-urilor mai vechi impreuna cu computerul. Va deveni cel mai popular computer al acelor vremuri in Statele Unite si multe alte tari, inclusiv pe la noi prin tara, si cel mai bine vandut computer al tuturor timpurilor la nivel international.
1983 este anul cand Nolan Bushnell se intoarce in industria jocurilor video. Se alatura firmei Videa si redenumeste compania in Sente Games, inca o referinta la jocul de Go (de aceasta data Sah-Mat). Sente formeaza un parteneriat cu Midway Games si lanseaza titluri arcade cum ar fi simplul joc de hockey Hat Trick, care totusi creaza dependenta. Din pacate, aceasta alianta nu reuseste sa-si rezerve o adevarata nisa din piata.
In martie, Atari anunta un nou proiect supersecret denumit cu numele de cod Falcon Project. Falcon Project se dovedeste a fi o noua divizie a Atari denumita Ataritel, o tentativa a companiei de a patrunde pe piata de telecomunicatii.